Trasee turistice in Dobrogea ...

In Dobrogea pot fi descoperite locuri arheologice, istorice precum si peisaje superbe si minuni naturale. Reusita unei excursii este data de iscusinta imbinarii unor factori: frumusetea locurilor, serviciile de cazare si transport, preturile competitive. Oferta Transevren pentru excursii cuprinde atat deplasari de o zi pentru vizitarea anumitor obiective, cat si pachete turistice pentru mai multe zile.

Traseul 2 - Constanta - Valul Lui Traian - Basarabi - Adamclisi - Ostrov
Traseul acesta, spre sud-vestul judetului, se inscrie pe DN3 Bucuresti-Constanta si are o lungime de 133 km pe teritoriul judetului Constanta.
 Km 259 : la iesirea din Municipiul Constanta, pe partea dreapta intalnim Rezervatia naturala "Valu lui Traian"
Rezervatia conserva un rest din sistemul defensive roman, de acum 2000 de ani, format din trei valuri de pamant cunoscute sub numele de Valul lui Traian
Vegetatia din rezervatie variaza in functie de expozitia pantei. Panta sudica este lipsita complet de arbori in favoarea speciilor ierboase printre care- brandusa stepica (Colchicum biebersteinii) care apare in primele locuri lipsite de zapada vestind primavara. Ea este insotita de brandusa vargata de stepa,  ceapa ciorii (Ornithogatum refactum), etc.
Pe partea nordica a valului intalnim numeroase specii de arbusti: paducel (Crataegus monogyna), verigar (Rhamsus cathartica), porumbar (Prumus spinosa), macesul (Rosa canina), iar pe arbusti observam plante agatatoare ca: umbra iepurelui (Asparagus varticillatus) si mazariche (Vicia cracca) s.a.
Pe creasta valului sunt raspandite plante rezistente la seceta: colilia (Stipa capillata), iarba vantoasa  si stelutele (Aster cinereus si Aster punctatus).
Pe partea nordica intre coama valului si cordonul de arbusti intalnim plante mai putin rezistente la seceta –napraznicul.
Km 241: imediat dupa iesirea de pe pod, pe partea stanga se afla dealul de creta in care s-au descoperit in anul 1957 Bisericutele crestine.
Ansamblul rupestru este alcatuit din camere si galerii, fiind sapat intr-un deal de creta situat in apropierea carierei de extragere a cretei din Basarabi. A fost descoperit pe 11 iunie 1957, in urma unor lucrari de extindere a zonelor de exploatare a cretei. Acest complex, a adapostit, in opinia cercetatorilor, prima biserica si primele chilii ale unei manastiri, de pe teritoriul Romaniei. Bisericile si galeriile sapate in dealul de creta de la Basarabi-Murfatlar se afla pe versantul de NV al dealului Tibisirul, la o distanta de cateva zeci de metri de Canalul Dunare - Marea Neagra si in imediata apropiere a marelui val de piatra. Se presupune ca intrebuintarea initiala a complexului Basarabi-Murfatlar a fost strans legata de existenta acestui val de piatra, deoarece multe dintre fragmentele pastrate ale coronamentului de val sunt din creta, a carei origine se poate afla in cariera veche. Datarea sitului s-a facut pe baza indicatiei unei inscriptii din naosul bisericii B4 leat 6500, ceea ce inseamna anul 992.
Km 240:  Rezervatia natural Fantanita Murfatlar. Este situata la 1 km sud de podgoria Murfatlar,pe partea stanga a soselei Constanta - Ostrov.Aceasta a fost pusa sub ocrotire in anul 1932,ocupand o suprafata de 19,70 ha,fiind inclusa in padurea Murfatlar.In anul 1962,rezervatia incepe a fi ocrotita de lege ,adapostind specii rare: inul dobrogean, spinul de Murfatlar, usturoiul, colilia, zambila etc. Un important punct de atractie pentru turisti sunt numeroasele specii floristice si valoarea peisagistica a zonei.
Km 202: Adamclisi
- Monumentul “Tropaeum Traiani”. Marele monument se pare ca a fost construit in perioada 106-109, ca omagiu pentru infringerea in anul 102 a coalitiei geto-dacica alaturi de care luptau triburile de buri si sarmati. O mare batalie, probabil cea de la Tapae, a fost cu greu castigata de romani, iar marele imparat Traian a trimis sa construiasca un monument maret la Adamclisi pe nimeni altul decat Apolodor (Apollodoros) din Damasc, cel care a proiectat Columna lui Traian si Forul lui Traian de la Roma, dar si podul peste Dunare de la Drobeta Turnu Severin.
Complexul cuprindea Monumentul Triumfal, un altar cu numele celor 3800 de soldati romani cazuti in lupta (in urma studiilor se presupune ca rudimentarii daci si aliatii lor au avut pierderi de 3 ori mai mari) si un mausoleu dedicat unui ofiter superior (descoperit de Grig. Tocilescu in 1897).
Actualul monument este o replica a originalului care ajungea la 39 de metri inaltime si avea diametrul de 38 de metri. Refacerea lui a inceput in 1974 si a durat trei ani, tot atat cat le-a luat romanilor sa il construiasca de la zero. Piesele originale (o parte au fost recuperate din curtile oamenilor, fiind folosite constructia fantanilor, a hambarelor si a tot felul de dependinte gospodaresti) sunt adapostite in muzeul construit in centrul satului Adamclisi;
- Cetatea Tropaeum Traiani
Al doilea mare obiectiv turistic de la Adamclisi este cetatea romana. Ea este considerata drept cea mai mare asezare civila romana de pe teritoriul Dobrogei si a fost construita odata cu monumentul, fiind locuita initial de familiile veteranilor din razboaiele daco-romane. Mai tarziu cetatea a fost ridicata la rangul de “municipium”, iar dupa invazia gotilor a fost reconstruita din temelii de imparatul Constantin cel Mare. Lovitura de gratie a fost data de avari (anul 587) dupa a caror invazie cetatea a fost abandonata definitiv.
Nu stiu altii ce traiesc cand pasesc in astfel de locuri, dar eu simt mandrie amestecata cu respect pentru inaintasii nostri. La acele vremuri duceau o viata foarte avansata, de exemplu cetatea Tropaeum Traiani avea canalizare, iar noi dupa 1500 de ani inca nu avem in multe localitati.
Km 165: Rezervatia naturala “ Canaraua Fetii”
Este o rezervatie mixta extinsa pe 172,1 ha
Fitogeografic, partea sud-estica a zonei apartine regiunii ponto-caspice (provincia ponto-dunareana), iar partea sud-vestica, regiunii macaroneze-mediteraneene (provincia dacica, subprovincia daco-moessica). Rezervatia prezinta specii caracteristice ambelor regiuni, demonstreaza caracterul de granita pe care aceasta regiune il are. Din zona Canaraua-Fetii, dar si din zonele adiacente au fost semnalate aprox. 1000 de specii de plante superioare, reprezentand 27% din flora Romaniei. Numeroase specii de plante de climat balcanic si mediterannean.
Vegetatia lemnoasa: arbori - paduri xerofile de Quercus sp - stejari xerofili; Q.cerris - cerul, Q. pedunculiflora - stejarul brumariu., Tilia tomentosa - teiul argintiu, Acer sp. - artari.
Specii submediteraneene: Padus mahaleb - visinul turcesc, Fraxinus ornus - mojdrean, Carpinus orientalis - carpinita, Cotinus coggygria - scumpie.
Arbusti: - Amygdalus nana - migdalul pitic, Paliurus spina - christi - paliur. Ononis columnae - osul iepurelui. Vegetatia ierboasa: Specii rare, specii valoroase.
Flora prevernala: Crucianella oxyloba - sanziene galbene, Ruscus aculeatus - ghimpele, Ornitholagum oreoides - ceapa ciorii alba, Crocus moesiacus - sofranul rosu, Crocus variegatus - sofran alb - azuriu, Iris sintensii - irisi salbatici albastri, Paeonia peregrina romanica, Paeonia tenuifolia - bujorii romanesti.
Alte plante ierboase valoroase: Adonis vernalis - ruscuta de primavara, s.a.
Flora vernala: Cytisus agnipilus - bobitel, fl. galbene - specie noua pentru flora Romaniei (1978 - Gh. Negrean), Linum tauricum - inisor, Centaurea varnensis – centauree, fl. rosii, Astragalus haarbachii var. macedonicus, descris prima data in aceasta rezervatie, Astragalus Cornutus, Astragalus hamosus - cosacii, Dianthus giganteus - garofitele salbatice, Patentilla emilli popii si Patentilla semihirta - cinci-degete, Thymus zygioides - cimbrisor mic, Parietaria serbica - parechernita.
Fauna: In ceea ce priveste fauna, rezervatia cuprinde numeroase specii de animale rare, de origine submediteraneeana, balcanica sau pontica.
Mamifere rare: Vulpes melanogaster - vulpea carbunareasa, Dryomis nitedula - parsul de copac, Martes faino - jderul de piatra, Vormela peregusna - dihorul patat, Dama dama - cerbul lopatar.
Mamifere comune: Sus scrofa - mistreti, Capreolul capreolus - caprioare, Lupus canis - lupul, Canis aureus - sacalul.
Amfibieni: Pelobates syriacus balcanicus - broasca de pamant - element balcanic.
Pasari: Neophron percnopterus - vulturul alb, sau vulturul hoitar egiptean - Monument al Naturii, cuibareste numai aici; Aquila clanga si Hieraetus pennatus - acvile, Haliaetus albicilla - vulturul codalb. Toate aceste specii sunt ocrotite prin lege; Bubo bubo - bufnita mare, Strix aluco - huhurezul, Corvus corax - corbul, Apus melba - lastunul de stanca, Lanus senator - sfranciogul cu cap rosu, Passer hispaniolensis - vrabia spaniola, Dendrocopus syracus balcanicus - ciocanitoarea balcanica, s.a.
Reptile: endemisme dobrogene - Testudo graeca ibera - broasca testoasa dobrogeana - Monument al Naturii, Coluber jugularis caspius - sarpele rau dobrogean, Vipera amodytes montadoni - vipera cu corn dobrogeana, Lacerta trilineata dobrogica - gusterul.
Nevertebrate: melci - Helicella candicans dobrudschae, Campilea triyona dobrudschae, Helix pomatia dobrudschae.
Insecte: Numai pentru ordinul Lepidoptera (fluturi), numarul estimat de specii depaseste 1200.
Cu certitudine, pana la momentul actual au fost semnalate peste 650 de specii de macrolepidoptere, peste 500 de specii de micolepidoptere, dintre care un numar mare de o valoare extrema, cum ar fi: Zerynthia cerysi ferdinandi, Pseudofilotes bavius egea, Malacosoma castrensis shardaghi, Nychiodes walteri, Asovia maeoticaria, Perisomena caecigena, Lemonia balcanica, Calocucullia caelsiae, Agrostis desertorum, Papilio machaon gigantea, Euchloebellia gigantea, Scolitantides orion, s.a. Haplotina ditella - fluturas de pestera, element de fauna cavernicola.
Km 157: Manastirea Dervent
La aproximativ 20 de kilometri de frontiera cu Bulgaria, venind dinspre Ostrov, pe un deal de unde pot fi admirate apele sclipitoare ale Dunarii, in vremuri ferite de inundatii, se afla Manastirea Dervent. Zidurile albe si acoperisurile rosii, turlele argintii iti atrag atentia de la distanta. Pe urmele Sfantului Apostol Andrei in Scythia Minor, Dobrogea de astazi, facem un nou popas de data aceasta la Manastirea Dervent unde ne intampina Parintele Gherman:
“Traditia acestei Sfinte Manastiri ne spune ca pe malul drept al Dunarii, in apropiere, la o distanta de numai doi kilometri de manastirea Dervent, a existat o cetate antica romana cu numele de Dervent, nume care inseamna lagar sau garnizoana romana dar si vad de trecere sau trecatoare in limba turca. Cetatea Dervent, dupa o epoca infloritoare pana pe la anul 1036, a fost distrusa de pecenegi atunci cand au fost distruse si cetatile Dinocetia, Capidava si Sucidava. Astazi, in zona, inca se pot vedea ruinele acestei vechi cetati romane. Pe la sfarsitul secolului I dupa Hristos, Sfantul Apostol Andrei, Cel Intai Chemat la apostolie, in misiunea sa crestina ajunge sa-L propovaduiasca pe Hristos in Scythia Minor, adica in Dobrogea noastra de astazi, care in acea vreme facea parte din Imperiul Roman. Credinta crestina era interzisa in acele vremuri. Sfantul Apostol Andrei ajunge sa propovaduiasca Evanghelia lui Hristos, Mantuitorul nostru, si in Scythia Minor, adica in Dobrogea de astazi, gasindu-si un adapost intr-o pestera aflata la 37 de kilometri de manastirea Dervent, pe raza comunei Ion Corvin, unde astazi este inchinata o manastire in cinstea si in amintirea Sfantului Apostol Andrei, increstinatorul Romaniei. Mai tarziu opera misionara a Sfantului Apostol Andrei va reveni unor ucenici ai Sfantului, anume un preot si trei fecioare care vor veni in marea cetate Dervent la Dunare sa-l marturiseasca pe Hristos. Ajunsi aici cei patru sunt prinsi si condamnati la moarte, dupa ce fusesera sfatuiti sa se lepede de Hristos. In momentul martirajului, traditia acestui Sfant Lacas ne spune ca ei erau asezati astfel: Preotul se afla pe locul in care se afla acum Crucea Sfanta din absida stanga a bisericii, crucea facatoare de minuni si tamaduitoare iar cele trei fecioare se aflau in fata bisericii, mai precis in fata Sfantului Altar. Vazand ca nu pot fi determinati sa-si renege credinta lor adevarata, Sfintii Martiri au fost chinuiti groaznic. In final preotul a fost jupuit de viu si spanzurat pe o cruce de lemn cu capul in jos iar celor trei fecioare li s-au scos ochii, li s-au smuls unghiile de la maini si de la picioare iar dupa aceste groaznice chinuri trupurile acestor Sfinte Mucenite au fost taiate in bucati. Trupurile acestor Sfinti au fost aruncate in Dunare, dupa ce au fost arse pe rug ca sa nu le venereze crestinii aflati in cetate, sa nu venereze ramasitele, Sfintele Moaste care au mai ramas. Pe locul unde au fost ei martirizati traditia ne spune ca au crescut din pamant patru pietre in forma de cruce cu insusiri tamaduitoare si facatoare de minuni care, de-a lungul veacurilor, s-au dovedit a fi tamaduitoare de diferite boli sufletesti si trupesti.”
Km 137 : Ostrov. Aici puteti vizita singura plantatie de kiwi din Romania.
Plantatia experimentala de kiwi, cu o suprafata de doar doua hectare, a fost infiintata in anul 1990, la cca. 7 km SSV de localitatea Ostrov, pe versantul sud-vestic al Podisului Oltinei, figura 4.58. Desi kiwi este originar din valea raului Yangtze, din nordul Chinei, totusi a gasit conditii aproape optime de cultura in partea meridionala a Dobrogei, pe valea Dunarii, acolo unde intalnim un topoclimat favorabil, de adapost.
Aduse din nordul Italiei, fructele exotice s-au aclimatizat cu greu climei dobrogene, intrucat planta este sensibila atat la temperatura, cat si la precipitatii.